Natali 2001


Veni ancora, bonu zappaturi,
ppi scippari l’ardica.
Scarpisannu li notti,
veni a rigenerari ciuri e frutti
tra chisti lutti,
e spargiri simenza di Celu
unn’è gramigna.

“Patri – implorasti – nun mannari focu
li scippu jù ‘sti spini
in ogni locu;
di lu me sangu ni fazzu surgiva
ca nùtrica la tera
ancora viva,
e di li carni mei dugnu pastura
finu a l’ultima ura …”
E ‘nveci l’omu,
orbu di fidi o di sapienza
s’appujò tristu
nta lu vastuni di la so ncuscienza.

Ma veni ancora stidda di l’Amuri
ca c’è bisognu
di lu To chiaruri.
Veni a rifocillari fratillanza;
veni a cunzari, nta ‘sta notti santa,
cu Re-Magi e pasturi puvireddi,
dintra li cori
un novu prisepi’ di speranza.


Salvatore Nocita
Catania